Marcel Courthiade și pseudolingvistica romilor

Puțini inițiați cunosc baza doctrinară a variantei moderne de pan-romani predată la catedra de limba romani a Universității de Litere București. Să discutăm  puțin faptele:

Percepția academică a limbii romilor sau teoria straturilor dialectale

 Pentru că romii nu au documente scrise, lumea academică europeană a pornit clasificarea limbii romilor în sistem… european. Marcel Courthiade, profesor francez ne-rom (occitan) de limba romaní, i-a clasificat pe romi în trei straturi, dintre care cel mai vechi este stratul I pentru că păstrează aparent, cuvinte hinduse mai arhaice decât celelalte două straturi. Teoria dumnealui este prezentă fragmentar în lucrarea Romii, India și limba Romaní, și la fel de fragmentar pe pagina wikipedia. Astfel, tabelul de comparație al lui Courthiade (preluat în cartea domnului profesor Gheorghe Sarău) al cuvintelor etalon din cuprinde 5 substantive, un verb la timpul trecut, două sufixe pentru formarea substantivelor verbale, adverbul de comparație și patru împrumuturi românești (Sarău, 1997:139). S-a pornit de la ideea că grupul de dialecte rome care folosesc cuvântul hindus pani este cel mai corect, întrucât în hindi se spune pani, nu pai cum spun gaborii și căldărarii. Deși nu este declarat explicit, reiese din tabelul comparativ că graiurile ursărești sunt cele mai arhaice și corecte, pentru că doar ei spun pani. În 1995, când Courthiade își publica teza de doctorat, probabil că nu existau dicționare de sanscrită. De fapt, în sanscrită la apă se spune și pani, dar și paya. Sufixul –imos este identificat deja tradițional de lingviști ca Yaron Matras ca fiind de origine greacă (Matras, 2009: 211), deci romii care îl folosesc nu sunt autentici, pentru că limba lor este coruptă. Realitatea este că sufixul –imos este de origine sanskrito-prakrită, fiind întâlnit încă în India.  Sufixul –ben este folosit și de romii din stratul II și  III (haben- mâncare, hrană). Verbul phirdiom – „eu am umblat”, este considerat din nou pronunție corectă, iar romii care spun phirdem, nu sunt autentici. Courthiade nu ia în considerare prezența infimă în India a pronunției ker – „fă!”, „creează!”. În toată India se spune kăr , așa cum spun căldărarii și gaborii. Doar într-o anumită regiune indiană se spune kerCuvintele etalon prin care Courthiade a clasificat graiul ursăresc drept cel mai arhaic, sunt exemple incorecte. Dacă a ales cuvântul hindus pani ca etalon, de ce nu a ales și verbul hindus cu pronunția kărdiya – „el a făcut”, căci în toată India se pronunță kăr, nu ker, aşa cum pronunţă ursarii? În toate lucrările lingvistice verbul a face este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită precum și în studiile comparative indo-europene. Din practica noastră vedem că și căldărarii folosesc sufixul –ben, și ursarii folosesc sufixul –imos, nefiind vorba de fixarea preferențială a unui grup rom doar pe baza unui anumit sufix, sau a împrumutului sufixului –imos din Grecia, așa cum sugerează tabelul lui Courthiade. Mai degrabă este vorba de uitarea folosirii a acestui sufix. Reconstruind limba, romii au vorbit în trecut folosind ambele sufixe, căci încă vedem sufixul -ben în haben- hrană, la romii căldărari. Ar fi fost mai potrivit ca cercetătorul francez să aleagă cuvântul haben – „hrană”, dar atunci ar fi fost limpede văzut că și căldărarii îl folosesc, și teoria ar fi avut fisuri!  Sufixul –imo (s)  nu este doar grecesc, ci și sanscrit (îl voi trata în viitoarea mea carte), deci vorbim de un sufix comun indo-european ( ca și englezescul -ness din wellness). De fapt, cuvântul rom habe/habo/haipo/hamos – „hrană”, este sufixat diferit de hindusul khana- hrană, dar sufixele rome sunt hinduse toate, inclusiv –imos, nu doar variantele cu –iben sau –ipen. Romii lovari, de pildă, folosesc nediscriminatoriu haben, hamos, hamo, hapo! Suntem curioşi cum i-ar clasifica Courthiade pe romii lovari. De altfel, lucrarea domnului Gheorghe Sarău, în care sunt citate exemplele lui Courthiade , nu precizează originea geografică a sufixelor –ibe/ipo.  Categorisirea domnului Courthiade bazată pe vechimea sufixelor –ibe, în defavoarea sufixului –imos, este eronată. Clasificarea făcută de Courthiade a dus la adoptarea dialectului ursăresc ca limbă de predare la secția de Romaní de la Facultatea de Litere a Universității București, deși căldărarii sunt cel mai numeros grup rom din lume. Rezultatul este slaba frecventare a cursurilor în romaní din partea copiilor căldărarilor, căci nu este dialectul învățat la ei acasă. Un profesor francez, Marcel Courthiade, a hotărât soarta limbii romilor, fără a studia mai temeinic. Gruparea idiomurilor rome făcută de Marcel Courthiade este insatisfăcătoare din punct de vedere științific. Lipsește criteriul de  stabilire al arhaicității sufixelor rome –imos și –ibe, precum și argumentul declarării unui dialect mai vechi decât altele. Nu există dovada preferinței dialectelor rome cu –ibe, în defavoarea dialectelor care folosesc sufixul –imos. De asemenea, este inexistentă argumentarea declarării sufixului –diom (din phirdiom – „am umblat”) drept cea mai arhaică pronunție. Romii au pierdut cursa pentru culturalizare în propria limbă din cauza categorisirii incorecte. De peste cincisprezece ani, catedra de limba romaní din București predă dialectul cu cei mai puțini vorbitori romi ca număr ca dialect reprezentativ.

Pe pagina wikipedia este explicită preferința domnului Courtiade, adică dialectele ne-căldărărești:

https://en.wikipedia.org/wiki/Romani_language

A table of some dialectal differences:

First stratum Second stratum Third stratum
phirdom, phirdyomphirdyum, phirjum phirdem phirdem
guglipe(n)/guglipaguglibe(n)/gugliba guglipe(n)/guglipaguglibe(n)/gugliba guglimos
panikhoni

kuni

pai, payikhoi, khoyi

kui, kuyi

pai, payikhoi, khoyi

kui, kuyi

ćhib shib shib
jeno zheno zheno
po po/mai mai

The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari),Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Roma, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects.In the second there are Ćergari (of Podgorica), Gurbeti, Jambashi, Fichiri, Filipiʒi (of Agia Varvara).The third comprises the rest of the so-called Gypsy dialects, including Kalderash, Lovari, Machvano.

Eu propun să se reflecteze la conjugarea persoanei a III-a trecut a verbului „a face” din limba Hindi:

Hindi                     Romani         Română

Vo kardiya           Vo kărdia      El a făcut.

 

Clasificarea lui Courthiade

 

Clasificarea mea, Romaní

Ursari, spoitori – stratul I Căldărari, gabori ursari- toate dialectele lor sunt arhaice!   India
Phirdiom – am umblat Vo kărdiya – el a făcut Vo kărdia –  el a făcut( Hindi)
Gugl+ibe – dulceață

 

Haben – mâncare (khana-hrană, în hindi)

Haben, hamos, hamo

Gula –  dulce (în hindi)

Domnul Marcel Courthiade profesor de romani la INALCO Paris, a distrus limba romani cu bună intenție…nu știu dacă pot adăuga semnul întrebării sau pe acela al exclamării? Pot fi acuzat și eu că sunt pseudolingvist. Într-adevăr, eu nu am terminat nici o facultate, dar pe mine mă recomandă faptul că sunt vorbitor nativ de romani, cercetez de peste 25 de ani limbile Indiei și limba romilor.. Dar dacă se dovedește că Courthiade a greșit, atunci oare nu este Courthiade la fel de pseudolingvist ca și mine?

De fapt, mă întreb când în istoria europeană a lor romii au înființat vreo școală de lingvistică? Ca să știm cine l-a declarat pe Courthiade profesor de limba romani! Dar, dumnealui s-a auto-intitulat profesor de romani, și majoritatea romilor nici nu au auzit de dumnealui. Nu avem modelul școlii ardelene, dar acceptăm ca dogme niște simple păreri, doar pentru că vin de la niște auto-intitulați profesori de romani, care nici măcar romi nu sunt!

Autor: Cîrpaci Marian Nuțu

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 

Courthiade, Marcel, Phonologie des parlers rrom et diasysteme graphique de la langue rromani [These pour le doctorat (Arrêté du 30 mars 1992). Présentée par … sous la direction de M. le Professeur René Gsell), Université de la Sorbonne Nouvelle Paris III], 1995

Sarău, Gheorghe, Rromii, India și limba rromani, Bucureşti: Kriterion,1997

Matras, Yaron, Language Contact,New York: Cambridge University Press, 2011

Anunțuri

Autor: naayram

naayram@gmail.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s